Camerele foto pe care le avem astăzi în telefoanele Android sunt grozave. Sunt capabile să înlocuiască oricând un aparat foto dedicat însă lucrurile nu au fost așa dintotdeauna. Evoluția camerei foto din telefoanele Android este strâns legată de evoluția senzorului CMOS. Dar ce este acest senzor și ce face el mai exact?
CMOS vine de la Complementary Metal Oxide Semiconductors și reprezintă senzori de imagine care convertesc lumina în semnale electrice, semnale electrice care pot fi ulterior interpretate de telefoane pentru a produce o imagine. În termeni simplu, baza senzorului CMOS are un grup de potențiale fântâni cu înveliș din silicon. Fiecare fântână poate fi atribuită unui pixel care primește lumină. Fotonii reacționează în această fântână și eliberează electroni. Acești electroni ne indică cântă lumină intră în aceste „fântâni”, permițând procesorului telefonului să măsoare astfel cantitatea de lumină.
Dar simpla prezență a luminii nu înseamnă și culoare. Pentru a face rost de culoare, anumite filtre sunt amplasate la baza senzorului. Ele permit doar unui anumit tip de lumină să intre, blocând alte culori. Senzorul CMOS este de fapt un cip din silicon cu multe buzunare fotosensibile numite pixeli. Când lumina intră într-un pixel, materialul din silicon absoarbe energia din fotoni. Când materialul absoarbe suficientă energie, electronii încearcă să scape și astfel produc o încărcătură electrică. Efectul se numește „efectul fotoelectric”. La acest nivel, senzorul CMOS convertește lumina în voltaj.
Un pixel nu poate măsura decât câtă lumină a intrat în el așa că este necesar un plan plin de pixeli pentru a determina ariile variate cu lumină puternică sau scăzută care intră în pixeli cumulativ. Astfel, senzorul camerei dacă are 1 MP, pe senzor sunt 1 milion de pixeli. Sau mai bine zis, sunt 1000 pixeli x 1000 pixeli. În cadrul senzorului CMOS, voltajul este măsurat la nivel de pixel. Voltajul măsurat trece prin ADC (analog to digital converter), care convertește voltajul într-o reprezentare digitală.
